Dl Cioară...

Dintr-o mare de argint
Iata te-am zărit venind
Te apropii încet şoptind:
„Mă dor!”
Atunci eu bufnesc în râs
Relizând ce vrei să spui;
Că a mers prea mult săracul,
Rătăcind de l-a luat dracu
Şi bomboane, florile....
Rătăcesc acum pe drum
Dar deja au pierdut parfum
Important e că a venit
Oricum nu contează acum
Ce prostie? Ce durere?
El vorbeşte? Tocmai el?
6 ore au trecut 
De când stau pe acest butuc
Aşteptând ca să apară.....DL CIOARĂ!!!
Şi sărind uşor în sus
Palma mi-a scăpat pe dos!
Parcă s-auzi ceva...
S-a părut sau e aşa?
Tu ce crezi, dragă cititor?
Ce ai face dacă un „chior”,
Te-ar lăsa să aştepţi aşa,
Fără o explicaţie grea?