O furtuna calatoare
Ce nu doare dar dispare.
Fulgii reci si albi de nea
Parca danseaza in ea.
Nu ii prinzi,
Dar poti sa-i vezi.
Nu ii pastrezi,
Dar poti sa-i crezi.
Cu un dans de ei stiut,
Te invita ca pe un mut
Sa dansezi cu ei in noapte,
Sa nu stai ca o cetate.
Printre ei sa-ncerci sa alergi,
Si zambind sa ii culegi.
Hai paseste catre mine,
In zapada va fi bine:)
Plapuma cea alba, acum...
Se afla din nou pe drum!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu